UAT Vintilă Vodă susține campania STOP COVID !

 

VINTILA VODA este o comuna din MUNTENIA, judetul Buzau, formata din satele  BodineștiCoca-AntimireștiCoca-NiculeștiNiculeștiPetrăcheștiPodu MunciiSârbeștiSmeești și Vintilă Vodă (reședința).

DESCRIERE:

Așezare

Comuna se află în zona muntoasă din nord-vestul județului, pe râul Slănic. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ203K care o leagă de Buzău coborând pe valea Slănicului și pe malul stâng al Buzăului până la Mărăcineni; aceeași șosea duce spre munte către comunele Mânzălești și Gura Teghii. În satul Niculești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204C care duce către Bisoca și mai departe în județul Vrancea către Jitia.[5]

Demografie

Componența etnică a comunei Vintilă Vodă

     Români (97,18%)

Necunoscută (2,74%)

Altă etnie (0,06%)

Componența confesională a comunei Vintilă Vodă

     Ortodocși (97,12%)

Necunoscută (2,74%)

Altă religie (0,12%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vintilă Vodă se ridică la 3.131 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.416 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,19%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,13%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Istorie

În această comună se află ruinele fostei mănăstiri Ot-Menedec, zidită la 1532 și care a fost chiar reședință episcopală a episcopilor ortodocși buzoieni în perioada distrugerilor succesive ale Buzăului. În 1748, în timpul episcopului Metodie, mănăstirea a fost rezidită pe un nou amplasament din apropiere; după încă un secol, ajunsese din nou o ruină și în 1846, a fost rezidită de episcopul Chesarie. După secularizarea averilor mănăstirești, ea a fost desființată și transformată în biserică de mir, care funcționează și astăzi.[8][9]

În 1902, comuna acoperea aproximativ aceeași zonă ca și astăzi; ea era arondată plaiului Slănic din județul Buzău, și era formată din cătunele Bodinești, Fundul-Papii, Gura-Papii, Izvorul-Boului, Lunca, Scheiul, SârbeștiZmeești și Vintilă Vodă, cu o populație totală de 1600 de locuitori.[10] În 1925, cu aceleași sate în componență și în aceeași plasă Slănic, comuna Vintilă Vodă avea 2310 locuitori.[11]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Cărpiniștea (ulterior Beceni) din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. Din 1968, comuna are ca sate componente: Bodinești, Coca-Antimirești, Coca-Niculești, Niculești, Petrăchești, Podu Muncii, Sârbești, Smeești și reședința Vintilă Vodă. Atunci, ea a fost transferată județului Buzău, reînființat; s-a înființat satul Coca-Niculești; și s-au desființat satele Izvoru (fost Izvoru-Boului, inclus în Sârbești); și satele Poenița (fost Fundu Papii), Plopii (fost Gura Papii), Lunca și Scheiu (toate patru incluse în Vintilă Vodă).[12][13][14]

Monumente istorice

Biserica „Sfântul Nicolae” a fostei mănăstiri Vintilă Vodă, monument istoric

Cinci obiective din comuna Vintilă Vodă sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate ca monumente de arhitectură. În satul Coca-Antimirești se găsește biserica „Înălțarea Domnului”, construită în 1804, cu clopotnița. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” datând din secolul al XIX-lea se găsește la Petrăchești. În satul de reședință se află ruinele mănăstirii lui Vlad al VII-lea Vintilă (1532); casa Ștefan Mușat (1900); și fosta mănăstire Vintilă Vodă din cătunul Răghinari, datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea și cuprinzând biserica „Sfântul Nicolae”, ruinele casei parohiale, clopotnița și o incintă fortificată.